Propunere Moratoriu General 02.04.2020

MORATORIU

 

Propunerea RORETAIL de Moratoriu General se axează pe agrearea următoarelor principii:

1. Începând cu data de 01.03.2020 se vor adăuga 18 luni la durata contractelor de închiriere dintre retailerii nealimentari și proprietarii centrelor comerciale.

2. În perioada 01.03.2020-01.09.2021 contractele de închiriere se consideră afectate de un eveniment fortuit (ce cumulează perioade cu forță majoră și perioade cu caz fortuit) și li se aplică reguli speciale.

3. Perioada de la 01.03.2020 până la redeschiderea centrelor comerciale se consideră o situație de forță majoră pe durata căreia:
a. Contractele de închiriere se supendă;
b. Costul cu chiria este 0;
c. Costul de marketing este 0;
d. Cheltuielile comune se stabilesc individual cu fiecare retailer la un procent din valoarea nominală a fiecărui contract de închiriere pentru acoperirea cheltuielilor de operare minime a centrelor comerciale.

4. Perioada de la redeschiderea centrelor comerciale până la 28.02.2021 se consideră caz fortuit major (afectat de ritmul reluării vânzărilor, presiunea stocurilor neplătite la furnizor din colecția SS20 și lipsa colecției FW20/21) regulile generale urmând să fie:
a. Contractele de închiriere se reiau;
b. Costul cu chiria se calculează doar procentual din cifra de afaceri stabilită în funcție de rata maximă de efort pentru fiecare specific de retail nealimentar și în strictă corelare cu traficul centrelor comerciale precum și cu rata de conversie a magazinelor, de așa natură încât să fie sustenabilă pentru retaileri, asumând eforturi de bună-credință;
c. Costul de marketing se renegociază și se adaptează perioadei;
d. Cheltuielile comune se renegociază pentru fiecare contract în parte;
e. Termenul de plată a facturilor poate fi de până la 180 de zile.

5. Perioada de la 01.03.2021 până la 01.09.2021 se consideră caz fortuit cu efect minor (are loc destocarea finală a colecției SS20, se introduce colecția SS21 și se comandă colecția FW21/22), regulile generale urmând să fie:
a. Contractele de închiriere se apropie de valorile nominale;
b. Costul cu chiria este stabilit: parțial ca chirie de bază – parțial ca procent din cifra de afaceri;
c. Costul de marketing revine la valoarea nominală sau chiar peste pentru impulsionarea traficului și a vânzărilor;
d. Cheltuielile comune se apropie de valorile nominale din contractele de închiriere;
e. Termenul de plată al facturilor poate fi de până la 90 de zile.

Notă:
În cadrul prezentei propuneri, prin „retail nealimentar” înțelegem toate categoriile de retaileri care au fost afectate direct sau indirect în mod profund negativ de actuala criză, respectiv toți comercianții din centrele comerciale a căror activitate a fost oprită (enumerați exemplificativ: modă femei/bărbați/tineri/copii, încălțăminte & genți, bijuterii & ceasuri, accesorii diverse, lenjerie, cosmetice & parfumuri, sport, voiaj, cărți & papetărie, electrice/electronice/IT&C, casă/bucătărie/decorațiuni, restaurante/baruri/cafenele, produse din tutun & accesorii, îngrijire personală, cinema, divertisment, jocuri de noroc etc.) care nu sunt super-/hypermarket sau cash & carry, farmaceutice sau optică.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

A. Context
Pandemia de Covid-19 și măsurile luate de autoritățile române – ce nu mai trebuie detaliate sau demonstrate, fiind de notorietate publică – au produs următoarele efecte disruptive pentru întreaga industrie națională de retail nealimentar:

• Începând cu data de 1 martie 2020 vânzările retailerilor nealimentari au scăzut cu până la 80% comparativ cu perioada similară a anilor anteriori;

• Începând cu data de 9 martie 2020 vânzările retailerilor au scăzut cu până la 100% comparativ cu perioada similară a anilor anteriori;

• Scăderea vânzărilor s-a concretizat direct și imediat în diminuarea încasărilor până spre 0 (zero) pentru comercianți.
Impactul negativ a fost amplificat de faptul că întreaga industrie de retail nealimentar lucrează cu rezerve de lichidități ce acoperă o perioadă foarte scurtă de lipsă a încasărilor (între 2 și 4 săptămâni).

Începând cu data de 18, respectiv 23 martie 2020, activitatea centrelor comerciale a fost închisă parțial și apoi total pentru restaurante/baruri respectiv pentru restul magazinelor (cu excepția produselor alimentare, farmaceutice, de optică și, ulterior, electronice/electrocasnice).

Punerea în practică a măsurilor de restricționare a activității a fost făcută însă în mod aleatoriu și s-a caracterizat prin încercările unor categorii de participanți de a transfera costul crizei în sarcina celorlalți.

Au rezultat astfel din partea centrelor comerciale interpretări diferențiate a mecanismelor contractuale și legale specifice:
• Unele centre comerciale au continuat să factureze și au solicitat plata integrală a chiriei, costului de marketing și cheltuielilor comune;
• Alte centre comerciale și-au rezervat posibilitatea de a factura integral toate costurile, după reluarea activității precum și de a solicita plata acestora la o dată ulterioară;

• O proporție mică dintre centrele comerciale au anunțat costuri 0 cu chiria și costul de marketing, dar au solicitat plata integrală a cheltuielilor comune (în unele cazuri acestea fiind de peste 10 Eur + TVA / mp).

Singurele constante în acest domeniu au fost solicitarea (cel puțin la nivel verbal) din partea proprietarilor de centre comerciale către chiriași ca aceștia din urmă să plăteasca cheltuielile comune în perioada stării de urgență, iar după reluarea activității să revină la chiriile nominale din contracte.

B. Situația industriei de retail nealimentar
Toți retailerii nealimentari au fost surprinși de aceste evenimente exact în perioada în care terminau soldările colecțiilor de toamnă – iarnă 2019/2020 (FW19/20) și introduceau colecțiile de primăvară – vară 2020 (SS20).

Sezonalitatea afacerilor din domeniu este valabilă și aplicabilă pentru vasta majoritate a retailerilor nealimentari, chiar dacă nu comercializează articole de modă & acesorii. Toată producția mondială de bunuri destinate retailului își adaptează gama de produse de la sezon la sezon și de la an la an.

Astfel, în această perioadă, rezervele de lichidități ale retailerilor sunt la cote minime după o perioadă de 2 luni (ianuarie și februarie) de soldări – adică vânzarea colecțiilor vechi la preț de achiziție și suportarea cheltuielilor cu spațiile, salariile, logistica și sediul central din profitul anului anterior.

Totul s-a petrecut pe fondul unui sezon rece 2019-2020 cu temperaturi meteorologice mult peste medie și precipitații foarte scăzute, aspecte care au descurajat substanțial consumul produselor de toamnă – iarnă. Acesta a fost cel mai slab sezon rece din ultimii 5 (cinci) ani, generând pierderi pe întreaga perioadă septembrie 2019 – februarie 2020.

De asemenea, colecția SS20 se află acum în stocul retailerilor, mărfurile sunt neachitate către furnizori, dar garantate de instrumente bancare ce pot fi executate oricând de furnizori. Cel mai important, retailerii nu au posibilitatea de a le vinde pentru a asigura lichiditățile achitării acestora în termenul agreat cu furnizorii.

Este oportun să sublniem că producția internațională de bunuri ce fac obiectul pieței naționale de retail nealimentar a fost afectată de pandemia Covid-19 sub diferite forme (redusă, încetinită și, în unele cazuri, chiar oprită) mai ales în țările producătoare de tradiție (Italia, Spania, China ș.a.).

Prin urmare, o bună parte a colecției FW20/21 va ajunge târziu, mult redusă cantitativ sau va lipsi complet de pe piața românească de retail nealimentar.

Situații dificile similare au și retailerii care nu vând modă & accesorii: de ex. restaurante, librării, magazine de jucării, articole de decorațiuni sau pentru servit masa, zone de divertisment etc.

Oricât s-ar aduce în discuție, comerțul online nu poate suplini criza profundă și problemele financiare evidențiate mai sus. El s-a dezvoltat în special pe produse de retail alimentar și produse electronice utilizate în munca și comunicarea electronică, nu pe retailul nealimentar.

Nici anumite susțineri din spațiul public că retailerii au făcut „tone de bani” în ultimii ani nu poate fi acceptate în condițiile în care în perioada 2014-2019:
• s-a recuperat costul crizei financiare din perioada 2008/2009-2013;
• chiria spațiilor din centrele comerciale s-a majorat semnificativ (în unele mall-uri chiar s-a dublat);
• costurile cu salariile din retail au crescut puternic sub presiunea exodului masiv de forță de muncă și a majorării repetate a salariului minim pe economie;
• chiria procentuală (în multe cazuri stabilită de centrele comerciale lunar sau trimestrial în loc de anual) a suprataxat în general afacerile de retail nealimentar care au performat;
• rata profitabilității (EBITDA) din retailul românesc nealimentar s-a situat la 1-3% din cifra de afaceri, față de standardul industriei de 5-8%.

C. Scenariile de lucru
La nivelul industriei de retail din România se iau în considerare 3 scenarii pentru reluarea activității centrelor comerciale: scenariul optimist – 15 mai 2020, scenariul mediu – 1/15 iunie 2020, scenariul pesimist – 1 septembrie 2020.

În eventualitatea reluării activității centrelor comerciale, indiferent de moment, vasta majoritate a retailerilor români se vor prezenta: fără lichidități pentru finanțarea operațiunilor, cu colecții SS20 vechi și preponderent nevândute din sezonul anterior, fără colecții noi FW20/21 sau cu stocuri de sezon drastic reduse.

Va persista, de asemenea, un grad ridicat de incertitudine cu privire la durata și la ritmul perioadei de relansare economică a industriei de retail, putându-se aprecia în mod rezonabil că atitudinea populației generale va fi mai degrabă reținută cu privire la consumul nealimentar.

Este necesar să fie luat în calcul impactul negativ care va fi înregistrat în eventualitatea unui al doilea vârf de epidemie SARS-CoV-2, previzionat a se putea produce în perioada septembriedecembrie anul curent.

D. Argumentul economic
Nu există precedent pentru oprirea dintr-o dată a unor arii întregi din economia națională/europeană/mondială inclusiv a schimburilor economice dintre state pentru o perioadă de câteva luni.

Niciunul dintre actorii implicați nu putea să prevadă și nici nu poate fi considerat responsabil de evenimentele fără precedent pe care le parcurgem.

Cea mai profundă criză din mentalul colectiv recent – criza financiară din 2008/2009 – a văzut scăderi de 20-50% din activitatea unor segmente economice, dar nicio industrie/ramură nu sa oprit complet cum este cazul de față.
Chiar și în perioadele conflagrațiilor mondiale din secolul trecut activitățile economice au continuat cu anumite restricții și neajunsuri însă niciodată nu s-au oprit complet.

Relația dintre proprietarii centrelor comerciale și retaileri este una simbiotică, niciunul dintre participanți nu poate exista sau performa în lipsa celuilalt.

Cu toții ne dorim ca activitatea centrelor comerciale să se reia în condiții bune, cu grad de ocupare cât mai mare, cu varietate de mărfuri adaptate sezonului și cererii, cu retaileri viabili din punct de vedere operațional și finaciar.

Interesul tuturor actorilor din această industrie trebuie să fie redeschiderea centrelor comerciale și reluarea activității retailerilor în condiții rezonabile și reciproc echilibrate.



Consimtamant Cookie: Acest website foloseste cookie-uri proprii si ale tertilor pentru a furniza vizitatorilor o experienta imbunatatita de navigare si servicii adaptate interesului fiecaruia.